top of page

Misterele de la Sarmizegetusa Regia! Cuiul dacic care nu ruginește

Sarmizegetusa Regia, capitala Daciei, continuă să ascundă mistere neelucidate. Dincolo de rolul templelor dacice, de ritualurile ieșite din comun ale lui Zamolxe și Deceneu, de miturile asociate cu originea geților, în ruinele cetății, ștearsă de pe fața pământului în urma unui cataclism necunoscut, au fost descoperite o serie de vestigii care uimesc lumea științifică, de la cuiul care nu ruginește la câmpul magnetic din aria cetății.


Sarmizegetusa Regia (cea regească) a fost capitala și cel mai important centru militar, religios și politic al statului dac înainte de războaiele cu Imperiul Roman. A fost nucleul unui sistem defensiv strategic format din șase fortărețe dacice din Munții Orăștiei, folosit de Decebal pentru apărare contra cuceririi romane.



Cercetările arheologice au dus la descoperirea a şapte temple (două circulare, cinci patrulatere) în Sarmizegetusa Regia, pe două mari terase: a X-a, respectiv a XI-a.

Dincolo de vestigiile clasice – de ziduri, temple și urmele locuirii acestei cetăți, publicistul Andrei Vartic (1948 – 2009) a descoperit, în anii 1990, un artefact învăluit în mister – „cuiul dacic care nu rugineşte”.

Andrei Vartic a descris cuiul dacic în mai multe lucrări științifice, publicate în Moldova. Cuiul dacic vechi de două milenii a fost cercetat la Institutul de Metalurgie de la Bălţi, iar experții au descoperit, cu uimire, că acesta nu ruginea, fiind alcătuit din alfa-fier pur de 99,97%.

Până la ora actuală sunt cunoscute în lume numai două exemple de astfel de fier antic: stâlpul de fier de la Delhi şi un disc din Mongolia, datat din secolul IX, cercetat atât în laboratoarele de la NASA cât şi la Universitatea Harvard. Specialiştii spun că procesul modelării unui obiect din fier pur este mult mai complicat chiar decât obţinerea lui, dată fiind posibilitatea introducerii în el a unor impurităţi.


Cum de au avut acces dacii la o asemenea tehnologie, cum au reușit să aducă un asemenea procent de puritate a metalului rămâne în continuare un mister și după 2000 de ani.

Dacii ne-au lăsat mostre de „civilizaţie” extraordinară dintre care amintim de:

– Betoane perfecte nedistruse de timp, apă şi intemperii de peste 2000 de ani;

– Metalurgie mai avansată decât cea din zilele noastre – cuie care nu ruginesc de 2000 de ani, calupuri de fier de 40 kg, când romanii nu puteau să topească în cuptoarele lor bucăţi mai mari de 25 kg;



– Modelele matematice de la Grădiştea Muncelului şi desigur cele Topografice, prin aşezarea „aşa-ziselor cetăţi” din Munţii Sureanului, Cindrelului, Persanilor (Racoş) într-o ordine perfect geometrică de invidiat chiar şi azi.


Câmpul magnetic de la Sarmizegetusa Regia

Un alt cunoscut cercetător, medicul Napoleon Săvescu, pasionat de dacologie, prieten al basarabeanului Vartic şi fondator al fundaţiilor „Dacia Revival International Society” şi „The Romanian Medical Society of New York”, lansa în anii 2000 teoria existenței unui camp magnetic în zona cetății.



În jurnalul său de călătorie din iunie 1998, Napoleon Săvescu afirma că a descoperit acest efect din întâmplare, în timp ce investiga ruinele de la Sarmizegetusa Regia.

„Coborâm spre Sarmisegetusa Regia, acolo unde m-a urmărit, nu de mult, blelstemul lui Zalmoxis: <>. Acolo unde casetofonul nu mai mergea, bateriile se consumasera aşa, peste noapte, filmul din aparatul de fotografiat se terminase si el <>, aparatul de fotografiat al lui Tudor <> si el, iar eu ma gândeam <>, cum de totul se strică tocmai la mine? De fel nu sunt superstiţios, aşa ca îmi rămăsese numai <> drept cauză, cu toate că se poate lua în considerare şi câmpul magnetic formidabil din zonă”, relata Napoleon Săvescu.

Dincolo de afirmațiile acestuia, existența științifică a câmpului magnetic nu a fost dovedită.


sursa: gadgetreport.ro


253 afișări

Σχόλια


bottom of page